Am avut plăcerea să asist acum aproape 15 ani la un antrenament al lui Ajax Amsterdam, unde jucau pe atunci Lobonţ şi Chivu şi am fost profund impresionat. La noi, era vremea Cooperativei, a meciurilor aranjate, vorbeau doar preşedinţii de cluburi, peste tot se analizau arbitrajele, cluburile erau închise, nu puteai, ca ziarist, să asişti la antrenamente. De parcă acum ai putea… La Ajax era cu totul altă lume. Un departament de presă se ocupa de jurnaliştii care îşi anunţaseră participarea la unul dintre antrenamentele echipei.

Am fost lăsaţi să vedem toată şedinţa de pregătire, iar la final puteam vorbi cu orice jucător, dacă anunţasem în prealabil, La final, antrenorul a susţinut o conferinţă de presă, iar apoi aveau loc interviurile extinse, stabilite de jurnalişti şi anunţate departamentului de presă. Fiecare ziarist cu fotbalistul pe care îl ceruse! Vai de capul meu, mi-am zis. Unde suntem noi şi unde au ajuns aceşti oameni, dar pot spune asta şi acum, după 15 ani. E vorba despre comunicare, despre respectul pentru fani şi despre civilizaţie. Fanii sunt cei care vor să ştie totul despre idolii lor, vor să vadă fotografii de la antrenamente, să le ştie gândurile, starea de sănătate, obiectivele, să le soarbă zâmbetele şi glumele. Marii noştri fotbalişti care au ajuns în campionate puternice ştiu despre ce e vorba. Unul dintre aceştia, Ciprian Marica, a vorbit despre comunicarea dintre fotbalişti şi fani, prin intermediul presei şi nu numai, exclusiv la cursurile Sports Business Academy. În faţa celor care au accesat aceste cursuri, Marica a spus: “Sunt un fan al comunicării, încerc să comunic cu toată lumea, atât pe reţelele de socializare, cât şi aolo unde mă duc în cadru organizat cu echipa naţională. Îmi place să stau de vorbă cu oamenii, să le cunosc ideile. N-am nimic de ascuns, nu fac lucruri de care să-mi fie ruşine. Deschiderea din partea mea a început să fie totală. Am sesizat că această comunicare este necesară. Omul vrea să cunoască, să ştie cât mai multe din interior şi atunci, de ce nu?” Când te gândeşti la Raul, te gândeşti la un monument al fotbalului şi te întrebi cum se poate ajunge la el. Cum ajungeau fanii la el? Greu, credem noi, dar Marica, fost coleg cu starul spaniol timp de doi ani la Schalke, ne uluieşte. “Raul era un simbol, dar stătea la orice poză, cu oricine îi cerea. Nu conta că era cu familia, că era la masă, el nu refuza pe nimeni. În România, la echipa naţională, am văzut jucători care ziceau: Hai, mă, lasă-mă acum, că nu am chef să fac poză!”, a dezvăluit Marica. “Am început să văd diferenţele în Germania.

Mi-am dat seama că suporterul, că omul care iubeşte fenomenul doreşte să fie implicat cât mai mult, să fie cât mai aproape de idolii lui”, a povestit Ciprian Marica în exclusivitate pentru Sports Business Academy. Suntem încă departe de civilizaţie, am trecut de comuna primitivă, dar ne aflăm încă în sclavagism. Numai cu juucători care au evoluat mulţi ani în străinătate, precum Hagi, Marica, Răducioiu, care să ne deschidă ochii comunicării, putem trece mai rapid spre epoca modernă. Greu, dar merită încercat. **ACEST ARTICOL A FOST PRELUAT CU ACCORDUL SPORT.RO